sâmbătă, 24 martie 2012

Plantele comestibile din flora spontană

 Ca în fiecare primăvară, reiau postarea despre plantele din flora spontană - este foarte important să înțeleagă  cât mai multă lume, că aceste plante trebuie să constituie principala componentă a alimentației noastre, fără ele nu vom reuși să ne redobândim sănătatea deplină. În plantele sălbatice se află toată puterea naturii, ele sunt cu adevărat un DAR DUMNEZEIESC,  pe care este mare păcat să nu-l primim așa cum se cuvine. 
Cu ani în urmă, plantele din flora spontană erau foarte cunoscute şi apreciate de toate popoarele pămȃntului ca alimente şi medicamente foarte valoroase. În ziua de azi sunt numite „buruieni“, cei mai mulţi dintre oameni nu le mai cunosc absolut deloc (chiar şi în România!!!), sunt urâte şi combătute prin toate mijloacele posibile, dorindu-li-se dispariţia.
Într-adevăr, o pajişte naturală nu arată aşa de ordonată şi de îngrijită ca un gazon englezesc! Dar pe de altă parte, un astfel de gazon este pentru milioanele de vieţuitoare, al căror mediu de viaţă îl reprezintă câmpiile şi pajiştile, doar un peisaj selenar, în care acestea pur şi simplu nu mai pot supravieţui.
Iar din punctul de vedere al sănătăţii fiinţei umane, aspectele referitoare la importanţa integrării plantelor din flora spontană în alimentaţia zilnică cad din ce în ce mai tare în uitare! Pe site-ul asociaţiei terapeuţilor alternativi din Germania se poate citi: “Prin cultivarea intensivă a terenurilor agricole, prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice şi prin încrucişările nenumărate suferite de planetele de cultură de-a lungul timpului, s-a ajuns la sensibilizarea lor foarte puternică. Fără ajutorul omului, aceste plante nu mai sunt capabile să supravieţuiască şi să se perpetueze! În consecinţă este foarte logic, că nu ne putem aştepta la o sănătate de fier de la nişte plante aşa de slăbite şi bolnave. Plantele din flora spontană însă, trebuie să se descurce în natură singure, nu este nimeni care să le plivească, să le ude, să le îngrijească sau să le asigure hrana necesară, corespunzătoare speciei respective. Şi probabil că acesta este motivul pentru care plantele din flora spontană au un conţinut mult mai mare de vitamine, minerale şi alte substanţe vitale faţă de plantele de cultură.”
Pentru exemplificare, urmează un tabel care conţine valorile principaliilor nutrienţi  pentru câteva plante din flora spontană şi pentru anumite plante de cultură (observați cu mare atenție  diferențele enorme!):

100g plante
conţin
Vit.A
µg
ß-Ca-
rotin
µg
B1
µg
B2
µg
C
mg
E
mg
K
mg
P
mg
Mg
mg
Ca
mg
Fe
mg
Pr.
g
H.
g
G.
g
Broccoli
143
864
90
170
115
0,62
373
82
24
105
1,30
3,30
2,51
0,20
Urzica
400
2400
200
150
175
0,80
400
120
40
200
3,14
5,50
4,80
0,70
Gulie
33
200
48
46
64
0,40
380
50
43
68
0,90
2,00
3,70
0,10
Creson
692
4150
90
170
51
1,00
276
64
34
180
3,14
1,60
2,03
0,30
Salata verde
240
1437
62
80
13
0,60
224
33
11
37
1,00
1,25
1,06
0,22
Păpădie
1317
7900
190
170
30
2,50
440
70
36
158
3,10
2,60
9,13
0,62
Cartof
1
5
110
47
17
0,05
411
50
20
6
0,40
2,04
14,81
0,11
Loboda
600
3600
90
160
35
1,50
400
35
65
100
2,70
2,20
3,00
0,30
Morcov
1574
7794
69
53
7
0,46
290
35
18
41
2,10
0,98
4,80
0,20
Catină
250
1500
30
210
450
0,50
133
9
30
42
0,44
1,40
5,20
7,10
Spanac
781
4687
110
230
52
1,37
633
55
58
126
4,10
2,52
0,55
0,30
Măcris
833
5000
65
160
47
1,90
362
71
41
54
8,50
2,30
2,00
0,40
Varza albă
12
72
40
30
46
1,70
208
28
23
46
0,50
1,37
4,16
0,20
Sursa: Reteaua germana de informare si consiliere nutritionala
A,B1,B2,C,E=vitamine, Ka=Potasiu,P=Fosfor, Mg=Magneziu,Ca=Calciu,Fe=Fier;Pr=proteine, H.=glucide,G=lipide

Aceste date vorbesc de la sine, este clar că trecem în fiecare zi pe lângă nişte alimente deosebit de valoroase, fără a le da nici o atenţie!
Alimentele fabricate industrial sunt prelucrate prin tot felul de metode şi procedee fizice şi chimice, scăzându-li-se astfel drastic valoarea nutritivă, devenind de fapt prin toate aceste manipulari chiar foarte dăunatoare sănătăţii!
Plantele din flora spontană au apărut cu mult înaintea oamenilor şi a animalelor si ne-au demonstrat mereu ca sunt practic imposibil de nimicit, reuşind să se perpetueze, fără probleme, pe o perioadă atât de îndelungată de timp.
Şi tocmai în zilele noastre, când oamenii sunt aşa de nemulţumiţi, de bolnavi şi de sărăciţi, de ce să căutăm mereu în depărtare tot felul de medicamente exotice miraculoase, în loc să ne recâştigăm pe gratis sănătatea în natura înconjurătoare, cu ajutorul acestor plante extraordinare, aflate la îndemâna oricui?
 Mai jos, câteva din fotografiile făcute de mine în vara 2011 la Viscri, pajiști  atât de bogate și de frumoase ca în România, nu am văzut nici măcar în Alpi..... 
In fata mesei intinse, putini mai stiu insa acest lucru....


Si e tare, tare trist, ca trebuie sa vina strainii ca sa ne salveze comorile - la Viscri, printul Charles le plateste taranilor subventii, ca sa nu se distruga mai departe aceste minunatii (asa cum s-a intamplat de altfel in multe - mult prea multe!! - locuri de la noi din tara), minunatii pe care din pacate, lumea a uitat sa le mai aprecieze la justa lor valoare!

9 comentarii:

  1. Multumim Mimi pentru reamintirea adevaratelor valori! Subsriu pentru toate aceste constatari. Am copiat si printat tabelul ca sa-l am sub ochi in fiecare zi atat eu, familia mea cat si colegii de servici care asteapta pilula magica pentru orice afectiune.
    Cici

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Cici, iti multumesc, mi-ai transmis un zambet mucalit.....

      Ștergere
  2. Draga Mimi, chiar vroiam sa iti scriu ca natura s-a trezit la viata in Romania. Deja stevia din gradina bunicii mi-a vizitat farfuria.Intr-o saptamana ma duc la ea si sper ca papadia si alte plantute sa fii iesit.
    Crezi ca ai putea face o lista mai exhaustiva si recapitulativa, cu toate plantele din flora spontana ce pot fii consumate?
    Anda

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Anda, am scris: http://hrana-vie.blogspot.com/2012/03/plantele-comestibile-din-flora-spontana_29.html. Numai bine si multa sanatate, speranta este la voi, asa ca nu uita sa o intrebi pe bunica tot ce stie despre plante!

      Ștergere
  3. Eu am incercat anul asta, pentru prima data, seva de carpen. Am citit cate ceva pe internet despre ea, dar pentru ca mi-a fost putin frica de ea am folosit foarte putina.
    Ioan

    RăspundețiȘtergere
  4. Draga Mimi,
    stii cumva cum se numeste floarea galbena din poza ta? Imi place extraordinar de mult - nu pot sa explic.
    Am fost cam absenta in ultimul timp, dar acum ma imbat cu informatiile ultimelor tale postari.
    Te pup
    E.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga mea,

      Barba caprei se numeste planta si e tare gustoasa http://hrana-vie.blogspot.com/2010/07/cea-mai-dulce-planta-din-flora-spontana.html. Daca ne intalnim la vara in Ro (asa cum sper eu) poate pot sa ti-o arat, caci si plantele au in Ro cel mai bun gust din lume.....
      Te imbratisez cu drag si ma bucur tare de "revenirea" ta!
      mimi

      Ștergere
  5. Buna Mimi,

    FF interesant tabelul cu valorile plantelor din flora spontana!!
    Ar fi ff bine daca l-ai putea "largi", in sensul adaugarii(asta daca ai datele respective)si leurdei, untisorului - de care acum piata romaneasca este plina !!

    Multumesc frumos.
    Carmen

    RăspundețiȘtergere
  6. Excelent articol ca mai toate!

    Felicitari pentru blog,

    alex(Norvegia)

    P.S. Traiesc deja de 4 ani aici si vad cel mai bine diferentele in diversitate a plantelor, animalelor, insectelor. Dar asta nu inseamna ca aici nu e frumos, ba chiar e emotionat peisajul. Fiecare loc de pe planeta are frumusetile ei!
    Nu as vrea sa par critic dar din toti anii mei de calatorie de multe ori pe jos am vazut aceeasi natura in Bulgaria, Rep. Moldova, Ucraina si nu doar. Asa ca va rog nu mai limitati totul la delimitarea perfecta a granitelor Romaniei.
    Doar in spiritul acesta incercati sa ganditi holistic global.

    RăspundețiȘtergere